Infiltrațiile cu glucocorticoizi

Principalele afectiuni in care sunt indicate aceste infiltratii sunt cele inflamatorii articulare si periarticulare sau tendinoase,
afectiuni aparute in context degenerativ, inflamator sau posttraumatic.

Substantele cel mai des folosite in cazul infiltratiilor cu glucocorticoizi sunt Hidrocortizonul, Betametazona si Triamcinolon Acetonidul.

Efectele infiltratiilor steroide isi fac simtita prezenta in timp foarte scurt, de la 12 la 24 ore postprocedural, acestea fiind:

- Scaderea inflamatiei locale;

- Reducerea semnificativa a durerii;

- Cresterea mobilitatii articulare;

- Reducerea volumului de lichid intraarticular in cazul hidartrozelor;

Desi tentatia de a administra glucocorticoizi intra-/periarticular este importanta datorita efectelor benefice rapide ale acestora, aceasta trebuie facuta cu precautie deoarece:

- Scad imunitatea locala si astfel se pot dezvolta infectii la locul adminstrarii;

- Pot distruge cartilajul intraarticular in cazul administrarilor recurente
si prelungite;

- Pot produce cresteri temporare ale valorilor glicemiei;

Asadar administrarea glucocorticoizilor este de un real folos in cazul multiplelor indicatii de mai sus, dar trebuie facuta cu celeritate si cu indicatia precisa a folosirii acestora pe o perioada cat mai scurta, efectul lor putand fi imbunatatit de fizio- si kinetoterapie.

Un exemplu specific de administrare a infiltratiilor cu glucocorticoizi este in afectiunile coloanei vertebrale sub un ghidaj imagistic foarte precis, topic descris in extenso in articolul despre infiltratia transforaminala sub ghidaj CT.